Totul va fi bine – dar până atunci și micii nostri viteji trec printr-o perioadă grea. Cum să îi ajutăm?

01apr.2020 Totul va fi bine – dar până atunci și micii nostri viteji trec printr-o perioadă grea. Cum să îi ajutăm?

Această perioadă în care suntem nevoiți să rămânem acasă, este o adevarată provocare pentru noi toți, având în vedere că aproape tot ce știam despre viața socială, viața profesională și relațiile de familie suferă schimbări majore. Distanțarea socială este o restricție aproape incompatibilă cu natura umană și de aceea, efectul acesteia asupra bunăstării noastre fizice și emoționale nu trebuie neglijat.

Am ales să ne concentram astăzi pe copii, o categorie cu vulnerabilitate specială la efectele psihologice ale distanțării sociale, efecte care deși nu sunt atât de evidente precum riscul îmbolnăvirii cu noul virus, ignorate, pot creea probleme emoționale notabile în viitor. Pentru copii, interacțiunea socială este poate cel mai important mijloc de învățare și dezvoltare. Iar aici nu facem referire doar la procesul de învățare a materiilor de studiu din cadrul programei școlare, ci la întregul proces de învățare care stă la baza dezvoltării generale a individului, a personalității, a abilităților de interacțiune socială, a abilităților fizice sau artistice.

Toate acestea se realizau până acum în contextul interacțiunii sociale, în baza unor comportamente de tip imitație, feedback, ajutor, conflict, colaborare, afecțiune ce acționau atât ca surse de informații, cât și ca factori de stimulare și direcționare în procesul de învățare și dezvoltare.

În contextul distanțării sociale, toate nevoile pe care copiii și le hrăneau din interacțiunile cu colegii de școală, prietenii, profesorii rămân în mare parte în sarcina părinților. Iar având în vedere acest aspect, și pentru părinți, totul se schimbă; disconfortul distanțării este un factor de multiplicare a anxietății cauzate de criza epidemiologică, această nouă sarcină nefiind deloc una ușoară.

Copiii asociază activitățile educaționale de acasă cu temele și timpul lor de studiu individual, în care aprofundează informațiile acumulate la școală. Odată cu necesitatea desfășurării lecțiilor online, copiii descoperă o nouă formă de predare, de interacțiune și experimentează situații noi, care implică responsabilizare, angajament și gestionarea liberului arbitru.

De la trezitul de dimineață, la aspecte de motivație și tentații care îi pot distrage, elevii au parte de trăiri noi. Există multe laturi pozitive ale acestui proces de predare-învățare- evaluare de la distanță. Printre acestea se numără: familiarizarea cu sistemul educațional digital și dezvoltarea abilităților operaționale.

 

Însă pentru ca toate acestea să se întâmple în mod armonios, părinții trebuie să coordoneze agil noul stil de viață. Și pentru a oferi câteva sfaturi părinților, am stat de vorbă cu Gabriela MaaloufPsiholog specializat în parenting, mamă a doi copii, rezident în Greenfield, care înțelege provocările cu care se confruntă atât părinții, dar mai ales copiii din comunitate, tentați să petreacă timp în aer liber, la joacă.

1.    Ce nu ar trebui să le spunem copiilor în situația creată de pandemie?

Este o perioadă în care comunicăm mai mult cu copiii și nu ar trebui să le spunem minciuni sau să le transmitem mesaje toxice: dacă nu te speli, o să vezi ce pățești, dacă plângi prea mult, sigur te îmbolnăvești. Am avut copii la cabinet, care ajunseseră, de la o simpla răceală, la o formă gravă, pentru că nu spuseseră din prima că îi doare puțin gâtul, de frică să nu fie certați. Există în online multe filmulețe pe înțelesul copiilor despre acest virus și recomand să se răspundă potrivit vârstei întrebărilor copiilor. Aș limita participarea la discuțiile noastre cu alți adulți pe această temă, în special dacă dezbatem scenarii apocaliptice, sau expunerea la toate știrile cu impact negativ. 

2.    Cum păstrăm angajamentul unui program, mai ales în ceea ce privește orele de predare online, orele de studiu sau de teme?

Deja vorbim de copii mari și, din câte am văzut, aceștia se descurcă deja foarte bine, cei mai mulți dintre ei. Am văzut că primesc de la școală absențe dacă nu participă și feedback pe teme nefăcute, deci avem ajutor din partea profesorilor. Ce aș mai face eu ca părinte? I-aș încuraja să respecte regulile la fel ca la școală și le-aș explica faptul că și profesorii sunt oameni și, probabil, nu le e nici lor ușor cu acest program, deci respectul reciproc e cheia. 

3.    Afară e frumos, primăvara își intră în drepturi. Cum îi ajutăm să renunțe la dorința acerbă de a părăsi locuința? 

Aceasta este o întrebare cu adevărat dificilă. Facem tot posibilul să găsim activități distractive pe balcon și să le înțelegem emoțiile prin care trec: furie, frustrare, tristețe. E o perioadă grea din care, dacă ar fi să vedem partea bună, ar fi că vom avea copii cu reziliență- rezistență la frustrare- mult mai mare. Sperăm să nu cedăm noi până atunci..:)))

Fiind primul practician NLP din România care se specializează în programare neurolingvistică pentru copii și părinți, în Marea Britanie, Gabriela Maalouf oferă pe pagina sa de facebook sugestii de activități părinte – copil, pe care le puteți pune în practică.

Până revenim la normalitate, avem răbdare, #StămAcasă și ne dăm mai mult timp să ne cunoaștem, să ne redescoperim.

Propunere de activitate: https://www.facebook.com/www.gabrielamaalouf.ro/videos/722871511578024/  

Citește și: 

Echilibru între viața de familie și activitatea de birou - Acasă

Cum să gestionăm emoțiile în perioada stării de urgență

 

Programează o vizionare

VideoBG Placeholder