Efecte pozitive ale stării de urgență

11apr.2020

Suntem de câteva săptămâni în izolare, iar veștile despre o relaxare a acestei măsuri pe termen scurt nu sunt chiar încurajatoare. Deși la nivel psihologic, această perioadă este una dintre cele mai traumatizante pentru populația țării, statisticile ne arată că există și o parte bună a izolării și lucrului de acasă.

Mai puține mașini pe străzi

O primă consecință a izolării în case a populației este reducerea traficului auto cu aproape două treimi, cu toate efectele sale imediate, timp mai scurt petrecut pe drum și lipsa ambuteiajelor sau blocajelor în trafic.

Totodată, reducerea traficului auto a dus la o scădere a consumului de carburanți cu 30%, ceea ce implicit, duce la o poluare mai redusă prin diminuarea masivă a activității industriale. Astfel, pe întreg continentul european, nu doar la noi, s-a constatat o reducere substanțială a emisiilor generale de carbon și a nivelului de dioxid de azot din aer.

Ca paranteză, scăderea consumului de benzină în particular a dus implicit și la reducerea utilizării etanolului în benzină. Deoarece în urma prelucrării acestuia se obținea dioxidul de carbon utilizat în băuturi carbogazoase, printre care și berea, prețul dioxidului de carbon a crescut substanțial. Concluzia amuzantă ar fi că dacă nu folosim mașina, se scumpește berea. Dacă acesta este sau un efect pozitiv, vă lăsăm pe voi să apreciați.

Și că tot veni vorba de mașini și alcool, rapoartele Poliției Rutiere din această perioadă anunță o scădere cu aproape 75% a numărului de accidente rutiere față de aceeași perioadă a anului trecut, asta în condițiile în care România se află pe loc fruntaș la numărul de accidente rutiere în UE.

Tot din rapoartele Poliției aflăm că în această perioadă numărul infracțiunilor grave a scăzut substanțial, astfel numărul furturilor este la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce la capitolul distrugeri avem cu aproape 40% mai puține.

Efecte pozitive în plan psihologic

Din statisticile și rapoartele economice ale acestei perioade putem trage concluzii nu numai despre puterea de cumpărare sau nivelul de trai ale populației, ci chiar determină modele de comportament și schimbări ale acestora pe timp de criză. Astfel, pe lângă consecința logică a creșterii exponențiale a cumpărăturilor online, din situațiile prezentate de Oficiul European de Statistică aflăm că în România vânzarea produselor de îngrijire personală a crescut cu 65%, în timp ce vânzarea produselor pentru îngrijirea locuinței au crescut în total cu 23%.

Asta arată că, pe timp de criză, românii au realizat importanța igienei personale ca factor determinant al sănătății și a unui spațiu curat pentru viața de zi cu zi și pentru lucru.

Statul acasă și tele-munca înseamnă mai mult timp de odihnă, oamenii nemaifiind nevoiți să se trezească devreme pentru a ajunge la serviciu. În medie, românii dorm cu o oră în plus față de perioada de dinaintea crizei. Deși unii (aproximativ 10% conform unui studiu online) acuză tulburări de somn severe, majoritatea folosesc din plin timpul câștigat pentru odihnă.

Efecte pozitive în plan tehnologic

Fără pretenția de relevanță statistică mare, trendurile prezentate de Google într-un raport privind mobilitatea oamenilor în România arată o scădere semnificativă a prezenței în următoarele spații, astfel:

- vizite la magazine și, în general, deplasări pentru recreere: -81%

- mersul la cumpărături și farmacii: -53%

- mersul în parcuri: -60%

- prezența în gări și autogări: -72%

- mersul la muncă: -39%

- prezența în spații rezidențiale: +15%

Astfel, interdicțiile de circulație au crescut „dependența” românilor de mediul online, utilizat acum nu doar pentru informare, socializare și divertisment, ci și pentru cumpărături, educație și chiar sport.

Un studiu al tipului de aplicații descărcate cu preponderență din Play Store sau App Store indică o creștere exponențială a utilizării de aplicații de întâlniri online pentru mediul de business, dar și pentru școală. Zoom, Google Classroom sau chiar „bătrânul” Skype au, de la declanșarea stării de urgență în România, câteva sute de mii de utilizatori în plus.

De asemenea a crescut numărul de utilizatori al aplicațiilor de tip „food”, Uber Eats, Glovo, foodpanda sau Bringo Delivery. Aplicații de fitness și menținere în formă au din ce în ce mai mulți utilizatori, iar mișcarea fie ea și indoor nu poate fi decât benefică organismului.

De la utilizarea tehnologiei pentru nevoi elementare și până la folosirea ei în procesul educativ într-o proporție covârșitoare, efectele acestei pandemii în plan tehnologic sunt extrem de benefice, în ciuda conspiraționiștilor care susțin contrariul. Nevoia de tehnologie din ce în ce mai avansată și dedicată unor nevoi până acum rezolvabile doar offline nu duce la alienarea umanității, ci la un progres științific de care poate până acum nu ne știam capabili. Asta nu înseamnă însă că latura sensibilă a existenței va dispărea, ci dimpotrivă.

Timp de calitate în familie

Deși librăriile sunt închise, vânzările online de carte au crescut cu 40%, iar un sector aparte îl reprezintă vânzarea de carte pentru copii. Foarte mulți părinți s-au gândit la lectură ca principala modalitate de petrecere a timpului cu cei mici și, cine știe?, poate așa va crește o nouă generație de cititori pasionați.

În același timp, au crescut și vânzările de boardgames, jocuri și jucării, dar și la cărți care ajută la înțelegerea fenomenului, a impactului pe care îl au epidemiile asupra societății, la cărțile de suport psihologic. Românii pare că au înțeles să asculte și opiniile celor mai avizați decât ei, în locul clasicului „Dar ce, știe ăla mai bine ca mine?!”

Solidaritate în „solitaritate”

În diferite faze ale ei, criza actuală a generat pe lângă panică şi un comportament egoist la anumiți semeni. Din fericire, aceștia sunt cazuri izolate, iar ceea ce putem spune că ne caracterizează acum ca nație este solidaritatea. Chiar simpla izolare și statul în casă este un semn că românii au înțeles că așa nu se ajută doar pe ei, ci îi protejează și pe cei mult mai vulnerabili la acest virus.

De asemenea, empatia şi dorinţa de a ajuta sunt două dintre efectele actualei pandemii care au canalizat efortul a mii de oameni în ajutorarea unor categorii defavorizate sau a unor instituții aflate în criză de echipamente, materiale sau chiar hrană.

Zeci de grupuri dedicate acestui scop au apărut pe rețelele de socializare, iar voluntari mânați doar de dorința de a face bine „trag din greu” în fiecare zi.

Acum, dacă disponibilitatea sporită de a ajuta este un fenomen trecător, care va dispărea odată cu pandemia de coronavirus, nu putem şti. Alegem însă să fim optimiști. Pentru că cu cât manifestăm mai des un comportament prosocial, constatăm că ne face bine și ne vom comporta mai des în acest fel.

Totul va fi bine, trebuie doar să acționăm cu răbdare, echilibru și să rămânem activi în activitățile pe care le întreprindem.

Always look on the bright side of life

Așa cum ne îndemnau cei de la Monty Python, alegeți și voi să priviți partea plină a paharului și poate că această criză va trece mai ușor. Nu vă lăsați copleșiți de știrile negative, încercați să vă detașați de ele prin simpla apăsare a butonului off și stați mai mult cu familia: vorbiți, râdeți, glumiți și jucați-vă cu ei. Până la urmă, #totulvafibine.

Programează o vizionare