Efecte pozitive ale stării de urgență

Suntem de câteva săptămâni în izolare, iar veștile despre o
relaxare a acestei măsuri pe termen scurt nu sunt chiar
încurajatoare. Deși la nivel psihologic, această perioadă este
una dintre cele mai traumatizante pentru populația țării,
statisticile ne arată că există și o parte bună a izolării și
lucrului de acasă.

Mai
puține mașini pe străzi

O
primă consecință a izolării în case a populației este reducerea
traficului auto cu aproape două treimi,
cu toate efectele sale imediate, timp mai scurt petrecut pe drum și
lipsa ambuteiajelor sau blocajelor în trafic.

Totodată,
reducerea traficului auto a dus la o scădere
a consumului de carburanți cu 30%,
ceea ce implicit, duce la o poluare mai redusă prin diminuarea
masivă a activității industriale. Astfel, pe întreg continentul
european, nu doar la noi, s-a constatat o reducere
substanțială a emisiilor generale de carbon și a nivelului de
dioxid de azot din aer.

Ca
paranteză, scăderea consumului de benzină în particular a dus
implicit și la reducerea utilizării etanolului în benzină.
Deoarece în urma prelucrării acestuia se obținea dioxidul de
carbon utilizat în băuturi carbogazoase, printre care și berea,
prețul dioxidului de carbon a crescut substanțial. Concluzia
amuzantă ar fi că dacă nu folosim mașina, se scumpește berea.
Dacă acesta este sau un efect pozitiv, vă lăsăm pe voi să
apreciați.

Și
că tot veni vorba de mașini și alcool, rapoartele Poliției
Rutiere din această perioadă anunță o scădere
cu aproape 75% a numărului de accidente rutiere
față de aceeași perioadă a anului trecut, asta în condițiile în
care România se află pe loc fruntaș la numărul de accidente
rutiere în UE.

Tot
din rapoartele Poliției aflăm că în această perioadă numărul
infracțiunilor grave a scăzut
substanțial, astfel numărul
furturilor este la jumătate
față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce la
capitolul distrugeri
avem cu aproape 40% mai puține.

Efecte
pozitive în plan psihologic

Din
statisticile și rapoartele economice ale acestei perioade putem
trage concluzii nu numai despre puterea
de cumpărare
sau nivelul
de trai ale
populației, ci chiar determină modele de comportament și schimbări
ale acestora pe timp de criză. Astfel, pe lângă consecința logică
a creșterii
exponențiale a cumpărăturilor online,
din situațiile prezentate de Oficiul European de Statistică aflăm
că în România
vânzarea produselor de îngrijire personală a crescut cu 65%,
în timp ce vânzarea
produselor pentru îngrijirea locuinței au crescut în total cu 23%.

Asta
arată că, pe timp de criză, românii au realizat importanța
igienei personale ca factor determinant al sănătății și a unui
spațiu curat pentru viața de zi cu zi și pentru lucru.

Statul
acasă și tele-munca înseamnă mai mult timp de odihnă, oamenii
nemaifiind nevoiți să se trezească devreme pentru a ajunge la
serviciu. În medie, românii dorm cu o oră în plus față de
perioada de dinaintea crizei. Deși unii (aproximativ 10% conform
unui studiu online) acuză tulburări de somn severe, majoritatea
folosesc din plin timpul câștigat pentru odihnă.

Efecte
pozitive în plan tehnologic

Fără
pretenția de relevanță statistică mare, trendurile prezentate de
Google într-un raport privind mobilitatea oamenilor în România
arată o scădere semnificativă a prezenței în următoarele
spații, astfel:

–
vizite la magazine și, în general, deplasări pentru recreere: -81%

–
mersul la cumpărături și farmacii: -53%

–
mersul în parcuri: -60%

–
prezența în gări și autogări: -72%

–
mersul la muncă: -39%

–
prezența în spații rezidențiale: +15%

Astfel,
interdicțiile de circulație au crescut „dependența” românilor
de mediul online, utilizat acum nu doar pentru informare, socializare
și divertisment, ci și pentru cumpărături, educație și chiar
sport.

Un
studiu al tipului de aplicații descărcate cu preponderență din
Play Store sau App Store indică o creștere exponențială a
utilizării de aplicații de întâlniri online pentru mediul de
business, dar și pentru școală. Zoom, Google Classroom sau chiar
„bătrânul” Skype au, de la declanșarea stării de urgență în
România, câteva sute de mii de utilizatori în plus.

De
asemenea a crescut numărul de utilizatori al aplicațiilor de tip
„food”, Uber Eats, Glovo, foodpanda sau Bringo Delivery.
Aplicații de fitness și menținere în formă au din ce în ce mai
mulți utilizatori, iar mișcarea fie ea și indoor
nu
poate fi decât benefică organismului.

De
la utilizarea tehnologiei pentru nevoi elementare și până la
folosirea ei în procesul educativ într-o proporție covârșitoare,
efectele acestei pandemii în plan tehnologic sunt extrem de
benefice, în ciuda conspiraționiștilor care susțin contrariul.
Nevoia de tehnologie din ce în ce mai avansată și dedicată unor
nevoi până acum rezolvabile doar offline
nu duce la alienarea umanității, ci la un progres științific de
care poate până acum nu ne știam capabili. Asta nu înseamnă însă
că latura sensibilă a existenței va dispărea, ci dimpotrivă.

Timp
de calitate în familie

Deși
librăriile sunt închise, vânzările
online de carte au crescut cu 40%,
iar un sector aparte îl reprezintă vânzarea de carte pentru copii.
Foarte mulți părinți s-au gândit la lectură ca principala
modalitate de petrecere a timpului cu cei mici și, cine știe?,
poate așa va crește o nouă generație de cititori pasionați.

În
același timp, au
crescut și vânzările de boardgames, jocuri și jucării,
dar și la cărți care ajută la înțelegerea fenomenului, a
impactului pe care îl au epidemiile asupra societății, la cărțile
de suport psihologic. Românii pare că au înțeles să asculte și
opiniile celor mai avizați decât ei, în locul clasicului „Dar
ce, știe ăla mai bine ca mine?!”

Solidaritate
în „solitaritate”

În
diferite faze ale ei, criza actuală a generat pe lângă panică şi
un comportament egoist la anumiți semeni. Din fericire, aceștia
sunt cazuri izolate, iar ceea ce putem spune că ne caracterizează
acum ca nație este solidaritatea. Chiar simpla izolare și statul în
casă este un semn că românii au înțeles că așa nu se ajută
doar pe ei, ci îi protejează și pe cei mult mai vulnerabili la
acest virus.

De
asemenea, empatia
şi dorinţa de a ajuta sunt două dintre efectele actualei pandemii
care au canalizat efortul a mii de oameni în ajutorarea unor
categorii defavorizate sau a unor instituții aflate în criză de
echipamente, materiale sau chiar hrană.

Zeci
de grupuri dedicate acestui scop au apărut pe rețelele de
socializare, iar voluntari mânați doar de dorința de a face bine
„trag din greu” în fiecare zi.

Acum,
dacă disponibilitatea sporită de a ajuta este un fenomen trecător,
care va dispărea odată cu pandemia de coronavirus, nu putem şti.
Alegem însă să fim optimiști. Pentru că cu cât manifestăm mai
des un comportament prosocial, constatăm că ne face bine și ne vom
comporta mai des în acest fel.

Totul
va fi bine, trebuie doar să acționăm cu răbdare, echilibru și să
rămânem activi în activitățile pe care le întreprindem.

Always
look on the bright side of life

Așa
cum ne îndemnau cei de la Monty Python, alegeți și voi să priviți
partea plină a paharului și poate că această criză va trece mai
ușor. Nu vă lăsați copleșiți de știrile negative, încercați
să vă detașați de ele prin simpla apăsare a butonului off
și stați mai mult cu familia: vorbiți, râdeți, glumiți și
jucați-vă cu ei. Până la urmă, #totulvafibine.