Nostalgia copilăriei ca pe vremuri. Îți mai amintești cum era…?

06feb.2020

Copilăria este o perioadă magică a vieții, de care ne vom aminti întotdeauna cu drag. Experiențele trăite în primii ani ne vor stârni de fiecare dată nostalgia și ne vor face să prețuim toate lucrurile frumoase de care am avut parte și oamenii pe care i-am întâlnit atunci și cu care am legat prietenii pe viață. 

Generația anilor ‘80 - ‘90 cu siguranță avea mai puține resurse materiale față de cea din zilele noastre, însă atunci nu lipseau pofta de socializare și de născocire a tot felul de jocuri. 

Haide să ne amintim împreună de copilăria de altădată și de jocurile din anii ‘80 - ‘90! Le-ai povestit vreodată celor mici de activitățile cu care ne ocupam ziua înainte? Poate că a sosit acum momentul. 

Șotronul

Ce copil din generația anilor ‘80 - ‘90 nu a jucat măcar o dată în viața lui șotronul? Era una dintre cele mai practicate activități ale sezonului cald. Aveai nevoie doar de o cretă și de un spațiu suficient de mare pe trotuar astfel încât să poți desena pătrățelele ce te invitau la competiție și distracție. 

Rațele și vânătorii 

Nu are cum să nu te cuprindă nostalgia când îți amintești de jocul „Rațele și vânătorii”. Atunci ne trebuiau atât de puține lucruri ca să încingem o partidă de distracție pe cinste, mai ales la școală, în pauza mare de la clasele primare. Ingredientele cheie erau o minge și o porțiune mai mare de teren unde să încapă detașat doi vânători de o parte și de alta a grupului de „rațe”. Copiii atinși cu mingea ieșeau din joc și așteptau pe margine următoarea serie de vânătoare.

Fotbalul din grădina blocului

În anii copilăriei noastre, cei care avem acum între 30-40 ani, nu aveai nevoie de un teren de fotbal pentru a juca o partidă cu entuziasmul unui derby răsunător. Grădina blocului sau pur și simplu strada, mai puțin circulată în vremurile de altădată, devenea un aliat de bază al unui joc de fotbal în care se putea implica orice pasionat. Nici măcar lipsa mingii nu era un impediment fiindcă oricând îi putea lua locul o sticlă de plastic sau alt obiect. 

De-a v-ați ascunselea 

Din cutia cu amintiri a copilăriei nu avea cum să lipsească popularul joc „De-a v-ați ascunselea”. Cu siguranță îți amintești cu nostalgie de una dintre cele mai distractive activități ale primilor ani de viață. Regulile erau destul de simple. Un copil desemnat sau rămas la urmă trebuia să se întoarcă cu spatele și să țină ochii închiși în timp ce ceilalți din grup se ascundeau pe udne apucau mai bine, în mediul înconjurător. Începea numărătoarea, apoi popularul „Cine nu e gata, îl iau cu lopata.” Sarcina acestuia era să îi găsească pe cei ascunși. Primul găsit era pus să caute și el în următoarea rundă. În ceea ce privește spațiul de joacă, această activitate se putea desfășura oriunde, însă cel mai indicat era afară, în jurul blocului ori în parcuri.

Elasticul 

Orice fată își amintește cu nostalgie de vremea în care juca elasticul în fața blocului. Jocul începea cu întinderea după glezne a unui elastic suficient de lung. Două fete stăteau față în față în timp ce a treia sărea până greșea jocul și se schimba participanta.

Păsărică, mută-ți cuibul

Jocul presupunea implicarea mai multor copii, peste 8, să zicem. Fiecare stătea într-un cuib format din doi copii care se țineau de mâini. Unul dintre aceștia nu are cuib, așa că stă în centru. Regula era ca el să strige ”Păsărică, mută-ți cuibul!” și imediat toți să ocupe alt cuib. Cel din mijloc trebuia să își găsească un cuib astfel încât să nu mai rămână din nou pe dinafară. Activitatea continua până rămâneau câștigători 3 copii. Tot ce necesita acest joc era un spațiu suficient de mare încât cei mici să se poată desfășura în voie.

Cazemata din pături

A fost o vreme când fiecare copil din grup își aducea o pătură din casă și se forma o cazemată, un așa-zis cort. „Construcția” se făcea în grădina din fața blocului sau, dacă erau mai norocoși copiii, într-o pădure din apropiere. Fiecare venea cu jucăriile preferate, cu creioane de colorat, apă, gustări făcute de mama și joaca putea să dureze ore în șir fără să apară vreo clipă sentimentul de plictiseală. 

Așa că îți vine câteodată să te întrebi, asemenea unui poet (Mihai Eminescu 1879, 1 februarie): "Unde ești, copilărie, Cu pădurea ta cu tot?”

Acestea sunt doar câteva dintre jocurile care au dat farmec copilăriei anilor 80 – 90 și care ne aduc o notă nostalgică de fiecare dată când le auzim denumirile. Le poți transmite mai departe și copiilor tăi, transformându-le în alternative minunate la jocurile pe calculator ori telefon. 

Iar în cartierul Greenfield, poți face cu ușurință acest lucru. Vei găsi aici locul ideal pentru o copilărie fericită, unde cel mic se poate juca în siguranță, are parte de locuri de joaca dedicate, prieteni de vârsta lui într-o comunitate deja formată de rezidenți, dar și un loc mai mare de joacă – 900 HA de pădure în apropiere.  

Programează o vizionare